21 de comune din Dolj, vizate de reforma administrativă. Unele primării ar putea dispărea până în 2028

Doljul se numără printre județele care ar putea fi afectate semnificativ de reforma administrativă pregătită de Guvern. Potrivit datelor Ministerului Dezvoltării, 21 de comune din județ au cel mult 1.500 de locuitori, iar autoritățile iau în calcul comasarea acestora, mai întâi voluntar, apoi, eventual, obligatoriu.

Reorganizarea administrației publice locale ar putea schimba structura mai multor comunități rurale din Dolj. La nivel național, 429 de unități administrativ-teritoriale se încadrează în categoria localităților cu cel mult 1.500 de locuitori, conform datelor raportate la populația din 2023.

Județul Dolj se află printre cele cu un număr ridicat de comune mici, alături de Alba, Caraș-Severin, Hunedoara, Cluj, Mehedinți și Olt. În contextul scăderii populației și al dificultăților financiare întâmpinate de unele administrații locale, Guvernul urmărește reducerea cheltuielilor și eficientizarea serviciilor publice prin comasarea unor unități administrativ-teritoriale.

Comasarea voluntară, prima etapă a reformei

Potrivit calendarului prezentat de ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, până la 1 martie 2027, comunele cu cel mult 1.500 de locuitori vor avea posibilitatea să decidă dacă se unesc cu alte unități administrativ-teritoriale.

Autoritățile locale ar urma să analizeze beneficiile unei administrații comune și să discute cu cetățenii înainte de luarea unei decizii. Guvernul intenționează să încurajeze procesul prin programe de investiții, facilități fiscale și măsuri de compensare a eventualelor pierderi de venituri.

A doua etapă ar urma să înceapă după 1 martie 2027 și ar putea presupune o reorganizare obligatorie. Potrivit declarațiilor ministrului, efectele reformei ar urma să se reflecte în organizarea administrației locale începând cu alegerile din 2028.

Comunele mici din Dolj, afectate de depopulare

Dimensiunea fenomenului este evidențiată și de rezultatele recensământului din 2021. De exemplu, comuna Gogoșu avea 523 de locuitori, Botoșești-Paia număra 585 de persoane, iar Seaca de Pădure avea 781 de locuitori.

În perioada 2011–2021, populația comunei Gogoșu a scăzut de la 723 la 523 de locuitori, în timp ce Botoșești-Paia a pierdut peste 200 de locuitori, ajungând de la 809 la 585. În Seaca de Pădure, populația a coborât de la 1.042 la 781 de persoane.

Aceste date ilustrează dificultățile demografice cu care se confruntă unele comunități rurale. Totuși, cifrele recensământului din 2021 nu trebuie confundate cu statistica Ministerului Dezvoltării pentru anul 2023, utilizată pentru identificarea celor 429 de unități administrativ-teritoriale vizate de analiza privind comasarea.

Ce primării din Dolj ar putea fi desființate

Deocamdată, nu a fost prezentată o listă oficială a comunelor din Dolj care ar urma să fie comasate. Cele 21 de unități administrativ-teritoriale reprezintă localitățile care se încadrează în criteriul demografic analizat, nu comune pentru care fuziunile au fost deja stabilite.

Nu este clar dacă localitățile mici vor fi reunite între ele sau dacă vor deveni componente ale unor comune mai mari. În consecință, nici numărul primăriilor care ar putea dispărea nu poate fi stabilit în această etapă.

O eventuală reorganizare va trebui să țină cont de distanțele dintre localități, infrastructura rutieră, accesul cetățenilor la servicii publice și situația financiară a administrațiilor implicate.

Satele își păstrează identitatea, dar administrația se poate schimba

Comasarea administrativă nu înseamnă dispariția satelor și nici pierderea identității comunităților locale. Schimbările ar viza în principal conducerea administrativă, consiliile locale și aparatul de specialitate al primăriilor.

Guvernul susține că o administrație mai mare ar putea reduce cheltuielile de funcționare și ar putea gestiona mai eficient proiectele de investiții. În același timp, ministrul Dezvoltării a menționat posibilitatea menținerii unor puncte locale de servicii, pentru ca oamenii să nu fie nevoiți să se deplaseze de fiecare dată la sediul noii primării.

Rămân însă întrebări legate de viitorul angajaților din administrațiile reorganizate, de reprezentarea comunităților mici și de modul în care vor fi distribuite investițiile între localitățile reunite.

Reforma ar putea viza și comune mai mari

Pragul de 1.500 de locuitori nu reprezintă o limită pentru asocierea voluntară. Potrivit ministrului, și comunele cu 2.000 sau 3.000 de locuitori ar putea opta pentru comasare dacă administrațiile consideră că această soluție este avantajoasă.

Astfel, efectele reformei ar putea depăși lista celor 21 de comune din Dolj identificate în analiza demografică. În cazul aplicării planului guvernamental, unele localități care au avut timp de decenii primar, consiliu local și primărie proprie ar putea ajunge să funcționeze în cadrul unor structuri administrative comune.

Pentru Dolj, următorii ani vor fi decisivi în stabilirea viitorului administrației rurale. Până la prezentarea unor decizii concrete, rămâne de văzut ce localități vor alege asocierea voluntară și cum va fi pusă în aplicare eventuala reorganizare obligatorie anunțată de Guvern.

Ionel CILICA-DIACONU